Uneori, benzina scumpă face mai multă educație decât școala: îl pune pe un copil de 8 ani să înțeleagă, pe scurt, de ce vara nu mai arată ca în poze. Un tată, cu tonul ăla calm de om care a făcut calculul și n-a ieșit bine, îi explică fiului de ce anul ăsta nu mai pleacă la mare cu mașina. Iar răspunsul vine exact cum trebuie: simplu, sec și puțin prea sincer pentru inimă.
Când plinul devine o aventură
— Tată, da' de ce mergem cu trenul anul ăsta?
— Fiule, benzina s-a scumpit atât de tare că e mai ieftin să ne mutăm la mare decât să facem dus-întors.
Și aici e toată frumusețea glumei: copilul întreabă despre transport, dar tata răspunde ca un contabil care a fost trezit din somn cu factura în mână. În perioada asta, noi toți avem câte un prieten care face glume cu motorina și cu plafonare preț benzină, de parcă râsul ar putea să mai stingă puțin de la pompă. Adevărul e că atunci când prețul sare, umorul intră pe rezervă și începe să tragă de el cât poate.
Logica românească, cea mai bună aplicație de economie
Replica tatălui merge fix pe mecanismul nostru preferat: exagerarea perfectă. Nu spune doar că e scump, ci că ar fi mai rentabil să se mute cu totul la mare. Asta face gluma să prindă, pentru că noi știm exact cum sună o astfel de deducție spusă la nervi. Când motorina are preț mare, ajungem să ne întrebăm și noi dacă nu cumva merită să facem plinul la glume, fiindcă astea măcar nu consumă nimic.
„Have you ever noticed that anybody driving slower than you is an idiot, and anyone going faster than you is a maniac?” — George Carlin
Eu, sincer, am râs tocmai fiindcă gluma nu se preface. Nu încearcă să facă filozofie, nu caută scuze elegante, ci spune pe românește ce simțim mulți: când te uiți la pompă, îți vine să iei trenul, bicicleta, trotineta și eventual o pauză de la viață. Asta e partea noastră preferată din hazul de necaz: spunem adevărul cu un zâmbet strâmb.
Finalul care rămâne la pompă
La capătul zilei, gluma asta despre benzina scumpă nu vorbește doar despre un drum la mare. Vorbește despre felul în care ne descurcăm noi când lucrurile se îngustează: cu ironie, cu instinct și cu o replică bună spusă la momentul potrivit. Iar dacă tot nu ne ieftinește nimeni combustibilul, măcar să avem de ce să zâmbim până la următorul plin.
Comentarii